Segui u cuntinutu

Chuno Phuti

Chuño hè una tuberi derivati ​​da patata, hè cunsideratu unu di l'alimenti principali in a dieta boliviana. Stu tuberu hè assai usatu in a preparazione di u  piatti tradiziunali di l'altura, in Sudamerica.

El chuño, hè ancu chjamatu chuno. Una farina hè fatta da chuño (farina chuño), chì hè utilizatu in preparazione di platti tradiziunali boliviani.

U chuño custituisce a alimentazione millenaria, tipica di a regione Andina, una zona d'alta altitudine di l'America di u Sud. Stu alimentu hè particularmente assuciatu cù i paesi  Bolivia è Perù.

A nascita, origine di Chuño hè ligata à u conservazione è almacenamentu di a patata, pratica realizata da u Paesi indigeni, antichi coloni di l'Andi.

  Ricetta Chuño Phuti

Piastra: Major. Hè ancu usatu cum'è un cumpagnu di diversi platti boliviani.

Cucina: La Paz, Bolivia.

Tempu di preparazione: 2 ore.

Porzioni: 6

Autore: Ricette da Bolivia

Ingredients:

  • ½ chilò di chuño seccu
  • 2 cucchiaini di salinu per coccu chuño
  • 1/cup d'oliu.
  • ½ tazza di cipolla bianca, finamente piccata.
  • ¼ tazza di tomate, sbucciatu è tagliatu finamente.
  • 1 furmagliu frescu tagliuzzatu.
  • 3 ovi sani.
  • 1 cucchiara di salinu.

s'è vo vulete manghjà a piattu bolivianu, nutritiva è simplice per preparà; ellu Chuno Phuti Hè l'ideale per voi. Vi mustraremu a so preparazione è l'ingredienti chì avete bisognu per fà. Preparate è divertite cù i vostri amichi / famiglia!

Ingredienti per fà Chuño Phuti

Se vulete fà Chuño Phuti, duvete avè l'ingredienti seguenti: 250 grammi di chuño seccu, 10 grammi di salinu, 10 grammi d'oliu, 75 grammi di cipolla, 75 grammi di tomate, furmagliu tagliuzzatu è 3 ova sanu.

Preparazione di Chuño Phuti in 3 passi simplici - FAI ORA!

Dopu avè u Ingredienti di Chuño Phuti, vi basta à priparà lu da seguenti i passi sèmplice chì noi vi derà quì sottu. Avete da tene à mente chì Chuño hè lasciatu à immerge in acqua tiepida un ghjornu prima di a so preparazione.

STEP 1 - SBUZZA, sbuccia, sbuccia

Siccomu avete digià imbulighjatu u chuño per 24 ore, basta à sbucciallu è sguassate tutta a pelle chì hà. Tagliate in 4 parti è sciacquate finu à chì u gustu amaru chì u carattirizza sparisce cumplettamente..

STEP 2 - PROCESSU

U Passu 2 implica tuttu u prucessu Chuño Phuti, quandu u gustu amara sparisce, hè coccu cù assai acqua è duie cullerade di salinu. Intantu, pudete sceglie di mette una padedda cù l'oliu, nantu à u focu moderatu. Quandu hè digià calda, aghjunghje a cipolla è fritte finu à u doru. In seguitu, aghjunghje u pumadoru è mischjà per uni pochi di minuti per aghjunghje infine i 3 ova è cuntinueghja a mischjà.

STEP 3 - CHUÑO PHUTI

Dopu avè ottene una mistura homogeneia, deve aghjunghje chuño (deve esse cottu è sgottu) è lasciate coccu per 5 minuti. Dopu chì u tempu hè passatu, aghjunghje u furmagliu, mischjà bè è coccia nantu à u focu bassu durante 10 minuti o finu à chì u furmagliu si funnu bè in a mistura.

Infine, dopu à eseguisce sti passi, vi sarà u vostru deliziosa ricetta Chuño Phuti cumplettamente prontu à tastà cù i vostri amichi è famiglia.

 

Valore nutrizionale di u platu chuño

Una parte equivalente à 100 grammi di chuño cuntene:

Calorie: 315 Kcal.

Carbiidrati: 76,5 grammi.

Grassi: 0,15 milligrammi.

Proteini: 2,10 grammi.

Fibra: 2,10 grammi

Potassiu: 10 milligrammi

Marqués: 3,30 milligrammi

Calcio: 92 milligrammi.

Origine di Chuño

U chuño urigginatu in l'Andi, l'abitanti di questa zona anu utilizatu prucedure per desidratà è priservà a patata.

U chuño vene da a desidratazione di a patata.

Quandu hè sottumessu à sta prucedura, circa 80% di u pesu di una patata hè eliminata.

Chuño hè un alimentu chì data di millaie d'anni, vechju cum'è a patata, hà radiche indigene. Questa patata amara chì vene da a patata, una volta chì passa per un prucessu di glaciali è tandu hè sole, custituisce a alimentu ancestral trà l'abitanti di u Alture boliviane è peruviane.

Cumu preparà chuño o chuno?

Chuño Hè chjamatu da certi circadori cum'è "a patata mummificata". Stu alimentu ottenutu da i tempi antichi, attraversu prucessi chì includenu congelazione è sole, hè un ingredientu essenziale in Gastronomia boliviana, hè ancu usatu in Perù, Argentina, Cile è Ecuador.

Stu ingredientu, chì hè usatu in a preparazione di platti assai tradiziunali, cum'è: lenticchie chuño, chuño mazamorra, ova scrambled chuño cù ovu, chuño pasi, frà altri, esige una preparazione rigurosa.

Cumu fà u chuño?

  1. U prucessu attraversu quale disidrata i tuberi consiste à sottumettelli alternativamente à u congelazione è ravage.
  2. Ogni volta chì u tuberu hè sottumessu à sti prucessi, perde l'acqua. Dopu parechje alternanze di sti prucessi, pressu à u pede finisce stu prucessu.
  3. Questa prucedura determina chì a pruduzzione di chuño hè ligata à e stagioni è hè esposta à e cundizioni climatichi chì ponu permette forti freti. In i mesi di ghjugnu è ghjugnu ci sò freti intensi.
  4. Quandu i tuberi sò colti, sò sorte per taglia.
  5. Si procede à sparghjeli nantu à a terra, deve esse pianu, sò cuparti di grass seccu, paglia è sò lasciati per circa trè notti cusì chì u fretu li congela.
  6. Stu prucessu richiede Ghjorni di 20 per esse realizatu cumplettamente. Hè impurtante di nutà chì hè un sforzu cumunitariu. Dopu à esse congelati, sò sguassati da u locu induve anu ricivutu u fretu è se lasciate in u sole. U prossimu passu hè passi nantu à elli cù l'intenzione di sguassà l'acqua chì pò esse in i tuberi. Dopu stu passu hè necessariu congelate di novu.

Varietà di chuños

Quandu a patata hè stata trattata cù i prucessi di congelazione è di u sole, diventa chuño o tunta, chì dà duie variazioni di questu alimentu chì hè derivatu da a patata. Ci hè duie varianti di u chuño:

  1. chunu biancu: a tunta, questu hè ottenutu mettendu i tuberi in acqua di fiume o laguna. Questa prucedura di mette in l'acqua in sacchetti permeabili hè fatta dopu a congelazione è u treading. À u mumentu di u sole, sò posti in l'acqua, questu permette di mantene u culore biancu. In generale, i patate sò di culore chjaru è hè u cuntattu cù u sole chì li face neru.

Infine, hè sottumessu per circa 15 ghjorni à l'eliminazione di l'acqua, sbuchjatura è secca à u sole. Questa prucedura pruduce a tunta, chì hè cunnisciuta cum'è chuño blanco in u Perù è in Bolivia.

  1. chunu neru: Hè ottenutu direttamente una volta chì i prucessi di congelazione, sunbathing, treading è refreezing sò stati cumpletati. I sustanziali in u tuberu, una volta chì venenu in cuntattu cù l'aria, sottumettenu l'ossidazione, chì origina u culore caratteristicu di stu chuño, stu culore pò esse coppery to dark black.

benefici di chuño

  1. Impedisce l'anemia per via di u so altu cuntenutu di ferru è calciu.
  2. Hè riccu in amidu, aiuta in prutezzione di u stomacu, chì prevene e malatie cum'è gastritis è ulcere di stomacu.
  3. Hè un impurtante surghjente di putenza.
  4. Aiutu per riduce u zuccheru, in e persone cun diabete di tipu 2.
  5. Rinforza i denti è l'osse.
  6. agisce in u prevenzione di u colesterolu.
  7. Hè ricca in antioxidanti, una funzione chì permette di prevene e malatie cardiovascular.
0/5 (0 Rissesi)

Lascia una risposta

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *